Powered By Blogger

miercuri, 12 noiembrie 2014

Dorind visul ..

Mi-e somn..stau ascunsa-n intr-un colt de pat,abia de ma evidentiez..      
Casc intr-o gura mare, iar gindul zboara intr-o mie de idei..
Oprindu-ma la cel ce-l asum poate intr-o dorinta mai dorita,
''Familia'' ..
Ma regasesc intr-o femee..
O sotie dorita,iubita.. ..
Dorindu-ti: ..
..De-a te trezi linga trupul ce te dragosteste cu dragoste..
..De-a te simti fericita, protejata ...si pina la urma, implinita..
..De-ai gati cu placere bucatele punind si dragostea ca ingrendient..
..De-al imbraca cu hainute frumos calcate de minuta ta si de-a sta fara griji,ca e curat si ca ii este cald..
..De-ai dori cu savirsinta sa-i nasti un copil,poate si doi, si trei..
..Sa iti doresti sa devii MAMA ..
..Sa vezi bucurie in inima si ochii lui cum pruncul se joaca in burtica,ascultind cu urechea..


..De-a avea oameni dragi alaturi, bucurindu-se de fericirea ta..



..De-ati fi alaturi la durerile greu insuportabile aducind un sufletel pe lume.

..De a nu te simti singura in acel moment si ...
 De a deveni Mama in sfirsit!!!




..De-a te privi cu aceeasi ochi de fericire si dupa zeci de ani..


..mda ...
Ce vis frumos...
Si ce vreau sa-l retraiesc,doar ca in timp real ..
Inchizind ochii,oftind, realizez ca e doar o dorita..






Noapte buna visul meu..






Idee P/s : Vreau o familie..(si sunt gata)..
Nu sunt cuvinte marete,sunt mai mult decit cuvinte,sunt dorinte..


Publicat: Buzdugan Ana Gheorghe

miercuri, 5 noiembrie 2014

Urînd toamna..

Toamna pustie 
Ce greu te duc in spate,
Esti plina de-amintire
Ai coame incilcice ,
Ai zdrentile lasate .
Ducindu-te pe dealuri,
Aduci roade si-atit
Muncesti o vara-ntrega 

Ca iapa ori o-ntreci.                      
Ne-aduci pina sub prispe
Tornadele de ploi,
Ne-mbraci pina sub fuste
Ciorapii de noroi.
Nu vreau sa ne sfadim
La cap nici sa te bat,
De-ai fi sa intelegi
Ai zace unde zaci.
Robesti o viata-ntreaga,
Nu ai cind sa mai stai
Batuta-n cui de tinta
Tu sclav parca ne ai.
Esti poate o istorie,
Insa fara-nteles
Neauzind-o surzii
Au zis c-au inteles,
Ca nu ai nici un dar,
Decit sa ne aduci
Balade de bostani
Si cosuri plini de nuci.                               
Aici trecut-au vreme
Si moarte tu nu ai,
Te-ngheata chiar si iarna,
Iar tu tot nu te dai.
Rea esti tu anotimpe,
Nici focul nu te-nghite
Si crengile te leapada
Cararile-ti urite.






Traire: Fara motivatie , Urind-o in tot felul !





Autor: Buzdugan Ana Gheorghe



luni, 3 noiembrie 2014

O nota de tacere ..




















Am mutit in linistea gurii mele
Si-am zdrobit un post al tacerii..
Am gindit gindirea, ce s-o fi temut,
A tacut in liniste, sau nu o fi vrut
Sa strapunga in glas,
Sa spulbere toamna din cele trei luni
Si-abia al noiembriei lumi,
Ideea lasata demult in suspans..


Intiiul din luna nu a putut
Aievea vintului batut..
Minca literele-n graba
S-aduca iar cintare dalba,
Usoara,limpede si dulce
Poeme puse-n drum ,..Si fuge
al viselor belsug,
Durerii din amurg..            
                                                                  

Traia un secol,da atit..
O vesnicie de-un adult  
Visa, plingea ca orisicine,
Fugea si nu uita de mine..
Mi-a zmulso-n ultima plecare
Un ultim glas de rasuflare.
Am dat o nota de tacere,
Atit din gura vorbei mele.
                                                             
                       
Si iar o fi de la-nceput,
Limbaj de grif pe foaie alba,
Pictate-n dorul meu pierdut
Straveche-arhiva ce-am crescut,
In ani si an si zile multe
Cu dragoste aduse-n frunte
Al oamenilor ce i-am avut.

Mereu i-am pus pe inaltime
C-asa eu simt ca simt in mine!
Ori dau sau eu nu va mai dau,
Ori scriu si chiar si va mai iau
O doza-n timp luata mie
Spectacol-n gind de poezie
Atit din glasul gurei vie.        


Si iar in linistea gurei mele
Si-apoi n gura vorbei mele,
Am stins glasul gurei vii
Poem de pana si cerneala
Picturi de vise si gindiri
Placerea artei -gust de vara,
Ca dragostea fara dureri!

               

Idee  : '' Lasa tacerea sa-ti vorbeasca''      
                                                                           
 



Autor : Buzdugan Ana George  


Un Om este mai mult Om prin lucrurile care le tace! (Albert Camus)